Standardizuimi Romani chib

De la Vikipidiya

Akana si varvar grupurya ando sumnal kay keren buti te standardisaren i Romani chib.

And-o berś 1990, o Lumeaqo Rromano Kongrèsi anθ-o Varśòvia lăs dećizia te adoptisarel i standarzuime ortografia kerdi katar o Marcel Kourthiade. Numa and-i sajekh vriamia, von adoptisardjine vi jekh aver standardizuime alfabèto. Maśkar ël ververimata ame śaj arakhasa kodolen:

  • Anθ-i standàrdo ortografia i grafèma vaj bùkfa C si xramosardi Ts anθ-o alternativno standarzuime alfabèto.
  • Öl grafèmură vaj bùkfe Ă, Ĕ, Ĭ, Ŏ thaj Ŭ si xramosardi Ja, Je, Ji, Jo thaj Ju.
  • I grafèma θ si xramosardi T vaj D, pal-o kàzo.
  • I grafèma Ç si lekhărdi S vaj Ts, pal-o kàzo.
  • I grafèma Q si skriisardi G vaj K, pal-o alav.
  • Öl grafemură Ćh thaj Ć si xramosarde Ch vaj Sh thaj C.
  • I grafèma C si hramosardo Ts.
  • I grafèma X si hramosardo H.
  • I grafèma ʒ si xramosardo Dj vaj Zh (ama śoxa Dz).
  • I grafèma J si hramosardo I vaj, nabutvar, Y.
  • O klüstèro -ipn- thaj öl sufiksură -iben, -ipen, vaj -ipe si xramosardo -im- thaj -imos vaj -imo, vaj si aver dialektosqo ververiben.
  • O sufikso -mata śaj avel -ipena.
  • I grafèma Ś si xramosardo Sh.
  • Öl artikolură O, I thaj E vaj Ël (vaj O thaj Öl vaś o butiben) si xramosarde O, E thaj LE vaj LA (palal o ling ël alavesqo)

Dikh[editisar | modificare sursă]

Romanes[editisar | modificare sursă]

Anglezikanes[editisar | modificare sursă]

Rumunikanes[editisar | modificare sursă]

Spaniyolikanes[editisar | modificare sursă]

Bibarilo lekh

Kadava lekh si bibarilo, akana si numa ekh kotor. Kana janes buteder, shai te lachhares les.