Devnagrī

De la Vikipidiya
Ja kai: phiripen, rodipen

Devânagârî si yek abugida Lekhipen labyardo te lekhavel, korkoro vay le avere lekhimatensa, Chiba andar o Indikano Subbarodvip sar Sanskritikani, Hindi, Marathi, Kashmiri, Sindhi, Romani, Bihari, Bhili, Konkani, Bhojpuri, Nepali.

Nav[editisar | modificare sursă]

I devânagârî sas kerdini ando 12-to shelbersh andar o lekhipen Siddham. Pe sanskritikani, nagârî' si i juvlikani forma andar nâgara (forutno). Si juvlikani andar kodya so pasharel i juvlikani navni lipi (lekhipen) , tay devâ si "devel": devânagârî lipi - "forutno lekhipen le devlenge".

Sar lekhavel pe[editisar | modificare sursă]

Pe devânagâri lekhipen si 12 svâra (vokalurya) tay 34 vyânjâna (konsonanturya).

Vyânjâna[editisar | modificare sursă]

O devânagârî lekhipen si yek abugida lekhipen andar kodya so sa le vyânjâna kana si korkore si len o Svâr. Sar misalyake, o grafem "प" si "pâ". Te avel "p" trebul te labyardyovel o viram "्" so sikavel ke "â" perel: "प्" si "p".

O viram nay labyardo te sikavel ke "â" perel kana duy vay buteder vyânjâna si yek palal avreste, bisvârenge mashkar lenge. Atunch, le pasharde vyânjâna phanden pen, kerindoy yek phandipen. Sar misalyake, "k" lekhavdyovel korkoro sar "क्" tay "l" si korkoro "ल्". yek palal avreste si "क्ल्". Kathe o "क्" xasardyas E chachi rig. Numa o paluno vyânjân achhel bichhindo, sar misalyake trin vyânjâna yek palal avreste: "ख्स्त" si "khst" tay korkore si "ख", "स", "त". Si buteder regule te keren pen le vyânjânenge phandipena. Acharutnes, kana varekon lekhavel pe kompyuter dosta te thol o viram/विराम "्" mashkar lende te keren pen le phandipena Avtomatikanes. Sar misalyake, kerindoy klik "ग" + "्" + "ल" avel "ग्ल".

Tele si le vyânjâna andar o devânagârî lekhipen.

Le vyânjâna
Grafem Latinikanes IPA
khâ khə
ɡə
ghâ ɡɦə
ngâ,ṅǎ ŋə
châ tʃə
chhâ hə
dʒə
jhâ ɦə
nyâ, ñâ ɲə
ttâ, ṭǎ ʈə
tthâ, ṭhǎ ʈhə
ddâ, ḍâ ɖ / ɽə
ddhâ, ḍhâ ɖɦ / ɽɦə
nnâ, ṇâ ɳə
t̪ə
thâ hə
d̪ə
dhâ ɦə
n̪ə
phâ phə
bhâ bɦə
ɾə
llâ, ḷǎ ɭə
shâ, śǎ ɕə
ssâ, ṣâ ʂə


Kadale si le vyânjâna so sas ko shirdipen. Kana neve shunipena labyardyoven pe chib, neve grafema keren pen andar le purane. O semno "़" (nukta/नुक़ता) thol pes po grafem so shunel pes may pasharno.

Neve vyânjâna
Grafem Latinikanes IPA
क़ q /qə/
फ़ f /fə/
ख़ x, khh /xə/
ग़ ghh /ɣə/
ज़ z /zə/
श़ zh /ʐ/
ड़ <ni ekh> /ɽə/
ढ़ <ni ekh> /ɽʱə/

Svâra[editisar | modificare sursă]

Sa le svâren, avryal "â", si len duy forme: yek kana si korkoro, ko shirdipen le lavengo vay palal aver svâr tay aver forma palal yek vyânjân. Sar misalyake, "o" korkoro si "ओ" tay palal vyânjân si "ो", s.m. "पो" = "po". Numa le svâreske "â", chi trebul te labyarel ni yek grafema te lekhavel les palal yek vyânjân: "प" si "pâ".

Tele si sa le svâre: anglunes si i forma kana o svâr si korkoro tay o duyto si i forma palal yek vyânjân (kathe, sar misalyake, "प्"-"p"):


Le svâra
Semno Semno le svâresko palal <p> Latinikanes IPA
(ni ekh) a ə
पा aa ɑ
पि i ɪ
पी ii i
पु u ʊ
पू uu u
पृ svǎr r rɪ ([r ̩]) andi Sanskrit)
पॄ svǎr rr rɪ ([rː̩]) andi Sanskrit)
पॢ svǎr l ([l ̩]) andi Sanskrit)
पॣ svǎr ll (lː̩]) andi Sanskrit)
पॅ candra e
पॆ xarno e e
पे e e(ː)
पै ai ɛ ([ai]) andi Sanskrit)
पॉ candra o
पॊ xarno o o
पो o o(ː)
पौ au ɔ ([au] andi Sanskrit)

Ǎkshǎr[editisar | modificare sursă]

Yek ǎkshǎr si yek yekhipen grafemengo so kerdivel andar zero vay yek vyǎnjǎna tay yek vay buteder svǎra. Ǎkshǎrenge misala:

  • "आ" - numa yek svǎr (zero vyǎnjǎna);
  • "ओइ" - buteder svǎra (zero vyǎnjǎna);
  • "सो" - yek vyǎnjǎn tay yek svǎr;
  • "काइ" - yek vyǎnjǎn tay buteder svǎra.

Aver simboluya[editisar | modificare sursă]

Aver simbolurya so keren ververimata
Simbolo le <p>-esa Unicode nav Labyaripen IPA
प् virama Navyardo vi halant; chhinel o svǎr ǎ. [p]
पँ candra-bindu Nakhalisarel o svǎr [pə̃]
पं anusvara Nakhalisarel o svǎr [pə̃]
पः visarga Del respiraciya bishunipnaski palal o svǎr [pəh] / [pəə̥]
प़ nukta Labyardo te sikavel neve shunimata (sar misalake, ph + nukta = f)
पऽ avagraha Labyardo te lunjisarel o svǎr [pə:]

Gina[editisar | modificare sursă]

Devanagari gina
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Vi dikh[editisar | modificare sursă]