Rumuniya

De la Vikipidiya
Ja kai: phiripen, rodipen
România
Styago Rumuniya Stema Rumuniya
Motto: '
Themesko himno: {{{themesko_himno}}}
Than Rumuniya
Sherutno foro Bukureshta
44°25′ N 26°06′ E
O bareder foro Bukureshta
Prinjardi(e) ćhib(a) Rumunikani ćhib
Aver ćhib(a) {{{aver_ćhiba}}}
Guvernamentesko
sistemo
Prezidento
Ekto-Ministro
Republika pash-prezidentikani
Traian Băsescu
Victor Ponta
Mestipen
Vakyardo
Prinjardo
10 mai 1877
13 yuliyo 1878
Themesko baripen
 • Sa o them
 
 • Pani (%)
 
238.391 km² (78)
{{{baripen_mi²}}} mi² 

3%
Manusha
 • 2004 est.
 • 2002 ginipen

 • Butvaripen
 
22.329.977 (49)
21.698.181

91,3/km² (102)
{{{manushenge_butvaripen_mi²}}}/mi² 
ABP (KKZ)
 • Sa o produkto
 • Po themutno
2006 opretele
$196,263 milyonurya (45)
$8.873 (65)
IMD (2003) 0.792 (64) – mashkarutni
Lovo Leu (RON)
Thanesko vaxt
 • Milai (VUDD)
UOV+2
UOV+3
Internetosko TLD .ro
Telefonosko kodo +40
Rumuniya

Rumuniya si ek them andi Mashkarutni Europa. Si somdasno (membro) ando OTNA le 2004to bershestar vi ando Europikano Ekipen katar 1 Yanuara 2007to bersheste.

Anav[editisar | modificare sursă]

O themesko anav avel andar român (rumun) so avel andar romanus, thanutno la Romayako. Po shiridipnaste phendya pes vi rumân vi român. Numa ando 19 shelbersheste, kana barilo o nacionalismo ando akanutno than la Rumuniyako shirdyas te labyarel numa român te inklel mai pashal ko purano anav.

Puranipen[editisar | modificare sursă]

Forovipen[editisar | modificare sursă]

Le zakonurya kerdyoven ando Vakerlin (Parlamento) so si les dui livnya (sobe): o Senato (140 manusha) thai I Livni le Deputatongi (345 manusha). Le manusha andar le duie livnyande alosardyoven ekvar shtar bershende.

O prezidento alosardyovel ekvar panji bershende. Vov thol le ekto-ministros, so xulayarel o konsilyo le ministrongo te administrarel o them.

Phuvipen[editisar | modificare sursă]

I sudutni rig la Rumuniyaki, pashal i Yugoslaviya thai Bulgariya, si i bari len Dunarya. Numa ko sud-esto, Dobrojyate, si perutnimos pi phuv la Bulgariyasa. Andi Dunarya avel vi o Pruto, so si i estikani rig karing i Moldova. Le Plaina Karpaci, ko mashkar le themesko, si len uchimata bareder sar 2500 m (o bareder uchimos, Moldoveanu, si les 2544 m).

Kidipen[editisar | modificare sursă]

Manushanipen[editisar | modificare sursă]

Palal o sel:

Dikh vi o patrinipen le thanimatengo la Rumuniyake kai beshen but roma.

Sanskrtipen[editisar | modificare sursă]

Dikh vi[editisar | modificare sursă]


Styago le Europikane Ekipnasko Europikano Ekipen thai le zumavde te aven EE somdasne (membrurya) Styago le Europikane Ekipnasko
Austriya | Bari Britanya thai Nordutno Irland | Beljiya | Bulgariya | Chexiya | Chipro | Danemarka | Estoniya | Finland | Franchiya | Grechiya | Republika Irland | Italiya | Jermaniya | Latviya | Lituaniya | Luksemburgo | Malta | Olanda | Polska | Portugaliya | Rumuniya | Slovaiko | Sloveniya | Spaniya | Sveko | Ungariya

Aver zumavde thema: Kroatiya | Republika Makedoniya | Turkiya